GRSL10 - „MAI MULT CA PERFECTUL” . . . !

26 noiembrie 2017

„ ... doresc să comand lucrarea GRSL-S (numai sintaxa, fără morfologie). Cu morfologia mă descurc binişor; cu sintaxa am ceva probleme şi vreau să mă pun la punct ... ”

Doru Colan - Târgovişte

„Mai-mult-ca-perfectul” este locul şi momentul în care un ţânc de 12 anişori—îngrozit şi speriat de toată sforăiala fără sens de tip [„mai-mult-ca-perfectul, dom’le!”]—abandonează gramatica limbii române pentru toată viaţa. Nu este vorba numai despre „înţelegere”; mai există şi partea a doua, numită „exprimare” care în ultimul timp a devenit . . . „Oh, doamne!”

Hai s-o facem aşa. Încercaţi dumneavoastră să înţelegeţi sensul cuvintelor „mai-mult-ca-perfectul”, apoi comparaţi-l cu realitatea funcţională, care este „trecutul anterior”. Dacă versiunea „mai-mult-ca-perfectul” vi se pare mai plină de miez/tâlc, atunci toate bune şi frumoase pentru dumneavoastră. Însă, dacă apreciaţi mai mult sensul funcţional de „trecut anterior” al timpului verbal, trebuie să ştiţi că toată gramatica normată a limbii române este plină de astfel de chichiţe fără sens menite NUMAI să încurce. Vestea bună este că, acum, colecţia „Gramatica Română Structurată Logic” explică logic, pe înţelesul tuturor, absolut tot ceea ce este greu sau chiar imposibil de înţeles prin gramatica normată.

Gramatica Romana Structurata Logic - Sintaxa

Revenind la bobii noştri, gramatica are o caracteristică funcţională deosebit de importantă: „universalitatea”. Altfel spus, gramatica limbii române TREBUIE să fie identică cu cea engleză, franceză, germană, chineză, rusă etc, pentru a funcţiona corect. Natural, apare şi problema, „unde începe gramatica să devină specifică pentru fiecare limbă în parte”. Ei bine, acest lucru se întâmplă exact în morfologie—în partea a doua a morfologiei.

Pentru editura Complement Control a apărut un fenomen ciudat. Noi am tipărit un număr identic de exemplare GRSL-M şi GRSL-S. Totuşi, an după an, se vând mai multe cărţi GRSL-S, şi mai puţine de GRSL-M, deoarece clienţii noştri consideră că morfologia este mult mai uşoară decât sintaxa. Ei bine, lucrurile nu sunt chiar atât de roze.

Sintaxa şi morfologia lucrează complementar, ca un singur sistem-agregat complex. Sintaxa explică morfologia, dar în acelaşi timp morfologia motivează şi fundamentează funcţionalitatea sintactică. În mod practic, sintaxa fără morfologie, sau invers, nu are sens—ele nu pot să existe una fără alta.

În plus, trebuie remarcat că partea a doua a morfologiei—care este specifică numai limbii române—este extraordinar de dificilă. Limba română are cam cele mai complicate „forme” şi „funcţionalităţi” morfologice de pe Planetă, aşa că nu este deloc o glumă, sau „uşor”, în a le controla. [Doar un comentariu, se întâmplă că limba română mai este şi . . . hai să-i spunem „departe” de înţelesul logic universal, aşa că . . .]

Pentru a se înţelege gramatica limbii române, studiul ei trebuie să înceapă în mod obligatoriu în morfologie, însă nu în „orice morfologie”, dragi cititori. De fapt, aceste este „clenciul”: gramatica normată a limbii române nu poate fi înţeleasă! Ea poate fi învăţată „pe de rost”, papagaliceşte, însă nu şi logic—deoarece nu are sens!

Acum, dacă cineva prin România doreşte să înţeleagă în mod logic, simplu, universal şi corect gramatica limbii române, noi vă oferim colecţia GRSL—o premieră absolută în istoria culturii române. În acest sens, primul pas—cel mai important, de altfel—este exact lucrarea GRSL-M.

Seria GRSL (Gramatica Româna Structurata Logic)

» ÎNAPOI SUS