GRSL9 - DIATEZA REFLEXIVĂ ÎN DATIV/ACUZATIV?

1 februarie 2017

Dragi colegi,

Sunt profesor de limba română/spaniolă/germană, şi studiez limba, literatura, şi istoria română la Universitatea Karl Marx din Leipzig, precum şi la Universitatea Populară din Leipzig. (...)

[A]
În decursul muncii am avut o problemă pe care n-am putut-o rezolva: cum se conectează un verb reflexiv în infinitiv cu verbul auxiliar „a putea”:

          a putea + verbul reflexiv în infinitiv

şi cum se includ pronumele personale de dativ şi acuzativ în construcţia aceasta?
(…)
Aş dori să ştiu cum se leagă „a putea” de un verb reflexiv în infinitiv, de
pildă:

         pot să mă spăl [este OK, dar: ]
         pot + „a se spăla” [cum se face: ]
         eu pot + „a se spăla”, tu poţi + „a se spăla” [etc. ]

sau nu se face de loc, şi întrebarea mea este numai una teoretică, iar problema nu există în practică, adică nu se foloseşte în viaţă.

(…)

[B]
Vă mulţumesc pentru răspunsul detaliat. Sper că în martie pot să merg în România, şi voi căuta gramatica dvs. Sunt curios, cum este?

Multe cărţi gramaticale nu sunt bine structurate, folosesc citate specifice ale scriitorilor cunoscuţi din trecut, în loc să folosească exemple simple din viaţa zilnică pe care le înţelege poporul. De aceea eu, ca german, trebuie să explic studenţilor (celor buni!) gramatica lor.

Am ajuns la un punct în care omul „normal” (de pe stradă) nu mai înţelege ce vor oamenii de ştiinţă, şi nu mai pricepe nimeni ce se scrie în limba maternă. Aici, scrie presa că avem materiale didactice slabe + studenti leneşi&nemotivaţi + profesori slabi. Acesta este un amestec mortal. De obicei, un singur element este suficient pentru pieirea culturii umane.

Presa scrie că este îngrozitoare regresia mentală a tinerilor din ziua de azi. Pentru ei trebuie să se facă materiale didactice speciale. Printre profesori se spune că prima limbă straină a devenit însăsi limba maternă!
(...)
[C]
Cu privire la verbul refexiv, noi germanii folosim „reflexives Verb” (Kleines Wörterbuch sprachwissenschaftlicher Termini VEB Bibliographisches Institut Leipzig, 1978, p. 278) iar spaniolii folosesc „verbo reflexive” („El Habla de mi Tierra”, Editorial Don Bosco, Buenos Aires, 1960).

Vă mulţumesc pentru ajutor, multe salutări,
Gerd Frenzel

Întrebarea domnului GF este de fapt un set de email-uri schimbate între domnia sa şi noi. Pentru răspuns (şi publicare), noi am selectat numai 3 aspecte interesante marcate cu A, B, C.

A.
Formele de tip:

          Eu pot „a se spăla”; tu poţi „a se spăla”; ea poate „a se spăla”; noi putem „a se spăla”

Sunt perfect corecte dpdv grammatical, atât timp cât se folosesc ghilimelele. Însă, în momentul în care dispar ghilimelele, formele anterioare sunt incorecte dpdv grammatical întrucât conţin elemente care nu sunt acordate pe axa fundamentală „subiect-predicat”.

Considerând aspectul teoretic, confuzia vine de la utilizarea „diatezei reflexive"—eventual cu pronumele în dativ şi/sau în acuzativ. Acest aspect este explicat în ceva detalii la punctual C.

B.
Cărţile din seria GRSL (precum şi LSEG4) conţin NUMAI exemple din viata de zi cu zi, de pe strada şi/sau legate de muncă. [E drept, în M-CE şi S-CE există câteva exemple literare mai ample care au fost inserate din cărţile scrise de O G POPA, numai că şi acolo limbajul folosit este din nou unul perfect obişnuit, actual, modern.]

C.
Trebuie remarcat că numita „diateză reflexivă a verbului” nu există în limba română, nici în limba germană, şi nici în limba spaniolă. De fapt, „diateză reflexivă a verbului” NU POATE EXISTA ÎN GRAMATICĂ!

Diateza verbului este dată NUMAI de „cel care execută acţiunea verbului-predicat”! Astfel, diateza poate fi (numai):
          1. activă, când subiectul gramatical execută acţiunea predicatului;
          2. pasivă, când subiectul logic execută acţiunea predicatului.

Faptul că „cineva” (eu, tu, el, ea, noi) suferă acţiunea verbului-predicat NU CONTEAZĂ! Acordul de diateză se realizează numai între subiect (gramatical sau logic) şi predicat. Obiectul (respectiv pronumele în dativ/acuzativ) nu afectează cu absolut nimic axa fundamentală „subiect-predicat”.

Atunci când cititorii întâlnesc „o carte de gramatică bună” în care este explicat cu lux de amănunte cum se realizează „diateza reflexivă a verbului” (eventual cu pronumele personale şi reflexive în dativ şi/sau acuzativ), aceasta este o indicaţie cât se poate de clară că numita carte în discuţie nu se referă la gramatică! Cel mai frecvent este vorba despre o fantezie lingvistică pretenţioasă „despre gramatică”. Din nou, DIATEZA REFLEXIVĂ A VERBULUI NU POATE EXISTA ÎN GRAMATICĂ ÎN NICIO LIMBĂ DIN UNIVERS!

Setul complet „Gramatica Română Structurată Logic”: teorie plus exerciţii!

» ÎNAPOI SUS