GRSL15 - DESPRE CALITATE

16 iulie 2018
 Frunze verzi
E jale mare, fraţilor! Pentru orice nenorocită de lege nouă—care va fi oricum amendată prin ordonanţe de urgenţă dacă se dovedeşte punctual greşită—se cere acum avizul Comisiei de la Veneţia, al Parlamentului European, şi/sau al ambasadelor străine. În occident, aceasta este o dovadă clară a confuziei, a neîncrederii, şi a nesiguranţei funcţionarilor guvernamentali români care au la dispoziţie, în realitate, toate resursele intelectuale ale naţiunii române. Vorbim aici despre sute de mii de „specialişti” şi „doctori” în toate ştiinţele socio-economice posibile şi imposibile! Daa, numai că toate aceste resurse intelectuale covârşitoare, ca număr, se pare că sunt de o calitate pregnant îndoielnică, iar guvernanţii noştrii cunosc foarte bine acest aspect. Beleaua e că, acum, ne află şi ăilalţi, aşa că . . . Na!
MERCY [Viata dupa Nova]

Calitatea este exact ingredientul esenţial care lipseşte, în România, din ABSOLUT ORICE aspect social, economic, politic, cultural, moral, în servicii, la piaţă—mai spuneţi şi dumneavoastră. Pur şi simplu, la noi calitatea nu există, aşa că ne întrebăm, „unde naiba a dispărut?” Ei bine, fie că ne place sau nu, s-a dus tot în blestemăţia aia de educaţie.

Copiii ar trebui să înveţe să descopere calitatea, s-o aprecieze şi s-o îmbunătăţească începând cu primii ani de şcoală, numai că la noi nu merge aşa. În mod practic, în toată educaţia şcolară românească (ciclurile 1-12) nu există ABSOLUT NICIO METODĂ pentru a se preda/promova pe concret calitatea. Aşa se face că apar, pe scena socială, generaţii după generaţii de cetăţeni care habar nu au ce este aia calitate, nu ştiu de pe unde apare ea, şi nici nu-i interesează ce trebuie făcut pentru a o întreţine, sau pentru a o dezvolta, atunci când este oferită „moca”, pe gratis, de la străini.

Natural, importăm ştiinţă din occident, metode, tehnologii, şi fel de fel de produse (calculatoare, de exemplu) tocmai pentru a creşte nivelul calităţii vieţii noastre sociale. Degeaba! La noi nu merge nimic cum ar trebui, în parametrii standard proiectaţi, însă buba mare e că nimeni nu dă doi bani pe asta. Există principii şi metodologii extraordinar de complexe pentru Asigurarea Calităţii, însă la noi n-are cum: pur şi simplu, românii văd calitatea numai ca pe o chestie inutilă, în plus, fără rost.

Sigur, există şi în România câteva intreprinderi mai mari sau mai importante—care funcţionează foaarte bine datorită fondurilor substanţiale primite de la bugetul de stat—certificate pentru calitate conform cu standardele internaţionale ISO900x, numai că am descoperit „pe pielea noastră” că habar nu au, şi nu aplică în ruptul capului, nici măcar principiile de bază, în ceea ce priveşte asigurarea calităţii. De exemplu, dacă ai făcut, nene, un rebut, ia-l şi aruncă-l. Nuu; la noi rebuturile (care sunt mai toate produsele, de altfel) „se dau la grămadă”. Vedeţi dumneavoastră, în România nu există o educaţie primară a calităţii, aşa că orice se învaţă mai târziu despre calitate, prin cursurile universitare, în mod practic nu „funcţionează”!
Trei istorii din Galaxia Hilsa'N Tassa

Hai s-o tăiem altfel. Literatura SF este un indicator social aparte care poate spune enorm de multe despre dezvoltarea (spirituală) sănătoasă a unei naţiuni. De exemplu, prin anii 1970-1980 românii citeau literatură SF pe ruptelea, ca nebunii—fără exagerare. Cărţile de SF—nu foarte multe—erau vânate, iar generaţiile de tineri (în special) devorau lucrările lui Asimov, A. E. Van Vogt, plus mulţi alţii. Remarcaţi, vă rog, că domnul Van Vogt, autorul lucrării „The World of null-A”, era considerat cel mai „tare” dintre toţi, la vremea respectivă.

În ziua de azi însă, se remarcă un interes deosebit de crescut pentru seria „Dune” a lui Frank Herbert, scrisă prin anii 1960, numai că opera lui Hebert nu este SF. Idei de genul „călăritul viermilor de nisip de 3km lungime” sunt perfect similare cu poveştile lui Creangă despre „calul zburător al lui Harapalb”. În mod practic, cultura SF din România a decăzut de la cele mai avansate creaţii SF la fantezii de adormit copiii—cu vrăjitori (Harry Potter), şi cu droguri minune (Dune) care te fac mai deştept!

Datorită dezvoltării explozive a tehnologiilor IT din ultimile decenii, noi trăim azi într-o lume desprinsă direct din literatura SF de ieri. Mai mult, pentru a fi pregătiţi pentru grozăviile care ne aşteaptă peste câteva zile numai, cel mai bun lucru este să citim cele mai avansate creaţii SF actuale, fiindcă este perfect posibil ca ele să devină o realitate chiar în timpul vieţii noastre.

În aceste sens, vă rugăm să luaţi notă de faptul că, până în 2004 când am publicat „Mercy–[Nova Aftermath]” în Vancouver–Canada, a existat genul SF; după 2004 însă, există numai Mercy, cea mai bună calitate de „hard-Science Fiction”, şi „restul cărţilor”. Pentru dumneavoastră, „Mercy–[Viaţa după Nova]” şi „Trei istorii din Galaxia Hilsa’N Tassa”, plus multe alte lucrări cu totul şi cu totul de excepţie—raportate chiar şi la întreaga Civilizaţie Umană!—vă aşteaptă cu drag la editura Complement Control.
 
RAM 2



» ÎNAPOI SUS
 
 
 
 

Trimiteti sugestiile dumneavoastra spre editura Complement Control folosind noi@editcc.com
Pagina schimbata la data de: September 14, 2018
© SC Complement Control SRL. Toate drepturile sunt rezervate.

STEAGUL NOSTRU

 

Valid HTML 4.01!

Aceasta pagina a fost verificata de W3C
 

Valid CSS!

Pagina stylesheets a fost verificata de W3C