GRSL27 - AMATORISMUL EXPERŢILOR . . .

4 septembrie, 2018
Frunze verzi
Indiferent de cum am putea s-o spunem, nivelul cultural românesc este catastrofal de scăzut, în ultimul timp, iar cei responsabili—care sunt plătiţi din greu pentru a face ceva—o ţin în continuare numai cu soluţii de tip „frecţii viguroase, repetate, aplicate unui picior de lemn”. Vestea bună însă este că amatorismul obtuz a căpătat rezonanţe de banc cu Bulă, foarte tare, fiindcă portretizează sute de mii de „specialişti” şi „doctori” din toate domeniile socio-eonomice posibile şi imposibile.

Hai să prezentăm un caz concret, extrem de important în zilele astea, cum este criza pestei porcine africane, sub rezerva însă, că tot ce se spune aici este numai un exemplu OARECARE, valabil pentru ABSOLUT ORICE ALT ASPECT SOCIAL DIN ROMÂNIA. Buuun, pentru început, remarcaţi că la Ministerul Agriculturii, precum şi în diverse Institute de Cercetare împrăştiate prin mai toată ţara, există zeci şi sute de „doctori” şi specialişti în agricultură care . . . „monitorizează atent situaţia”! În plus, Ministrul gestionează criza cu ajutorul câtorva miliarde de euro frumuşele, aşa că şi-ar putea permite să ne angajeze pentru ceva statistici animate, zilnice . . . care să urmarească evoluţia virusului . . . şi să adunăm date preţioase în acelaşi timp . . . care ar putea fi puse mai apoi la dispoziţia altor ţări europene . . . Sigur, se pot face foarte multe lucruri bune, dar hai să începem chestia asta într-un fel sau altul.

Cu aproximativ o săptămână în urmă, toată lumea îi lăuda pe vecinii noştri bulgari pentru că au reuşit să „ia măsuri adecvate din timp”. Astfel, ei au construit la frontieră un gard zdravăn de 100 şi ceva de km, menit să oprească migraţia purtătorilor de virus—respectiv, porcii mistreţi, după cum ne spun „specialiştii”. Din păcate, odată terminat, gardul minune s-a dovedit a fi cu totul şi cu totul inutil. Noi, la Complement Control, am judecat că prima măsură ce trebuia întreprinsă (şi în Bulgaria, şi la noi) este cunoaşterea bolii în detalii. Drept consecinţă am început să studiem diverse şantiere pe Internet care prezentau date ştiinţifice pertinente despre această pestă porcină africană.

Primele investigate au fost şantierele româneşti (inclusiv cel al Ministerului Agriculturii şi Wikipedia românească: apă de ploaie!) apoi am trecut la cele în limba engleză, unde se află ştiinţa adevărată! După aproximativ o oră de lucru a devenit clar că 99,99% dintre paginile studiate prezentau informaţii identice. Acest aspect indică o sursă comună de date foarte veche, posibil din 1957 când pesta porcină africană a apărut prima dată în Europa, în Portugalia, şi 500 000 de porci au trebuit să fie sacrificaţi. Pe noi însă ne interesau acele 0,01% dintre sursele de date existente care prezentau informaţii aparte, deosebite, cu adevărat valoroase.

Pe Internet există miliarde de pagini interesante, drăguţe, sau tentante, unde oamenii se distrează de mama focului—cum sunt şi paginile de Facebook. Totuşi, adevărata valoare a Internetului constă în paginile ştiinţifice (câteva sute de miliarde) scrise în limba engleză.

Americanii numesc procesul de descoperire a informaţiilor corecte, necesare, „data mining” «mineritul informaţiilor», fiindcă este foarte dificil chiar şi pentru ei. Pentru un succes garantat în proporţie de 95% trebuie să fii un expert în limba engleză, apoi mai trebuie să ai şi o experienţă în „mineritul informaţiilor” de cel puţin 5 ani. Întrucât noi, la Complement Control, îndeplinim ambele cerinţe, am reuşit, după aproximativ două ore în plus de muncă pe brânci, să aflăm cam tot ceea ce este vital despre pesta porcină africană—numită ASFV [„african swine fever virus”] în limba engleză. Natural, am făcut acest lucru numai ca să împărtăşim aceste informaţii preţioase cu dumneavoastră, deoarece nu le găsiţi nicăieri prin paginile de Internet româneşti—cel puţin, până la ora actuală.
Frunza rosie
Acum, cel mai important aspect este, trebuie explicat ţăranilor români (de la ţară, dar şi celor aflaţi la oraş) că omorâtul porcilor în România este impus de organizaţiile de specialitate din UE, precum şi de cele mondiale, ale ONU. Într-adevăr, oamenii nu mor dacă consumă carnea infectată, însă problema este că trebuie să fie oprită răspândirea virusului—care nu are nici un fel de leac/vindecare [virusul ASFV are o structură internă similară cu cea a virusului HIV/SIDA]. Pe de altă parte, consumul cărnii infectate poate genera o mutaţie a virusului, el devenind astfel periculos chiar şi pentru om, cu efecte pandemice de neimaginat.

Pasul următor se referă la modul de răspândire al virusului, dincolo de ceea ce se ştie, şi se spune, în mod oficial: via porci mistreţi, animale sălbatice, şi căpuşe. Există astfel câteva căi noi de transmisie care trebuie controlate de un Guvern responsabil—alcătuit din „specialişti renumiţi”—aşa cum este prezentat în paragrafele următoare.

1. Sursa majoră de contaminare o constituie darea spre consum porcilor a cărnii de porc din resturile menajere, precum şi a resturilor de la restaurante. Aceasta este o practică foarte dificilă de eradicat, dat fiind nivelul educaţional extrem de scăzut al multora dintre crescătorii particulari de porci.

2. Contactul mecanic al porcilor din crescătorii cu porcii mistreţi, sau cu alte animale sălbatice este practic imposibil; totuşi, el este prezentat, prin literatura de specialitate (oficială), ca fiind o sursă majoră de infecţie. Nu, domnilor specialişti, studii avansate recente arată că transmiterea virusului de la (şi către) animalele sălbatice se face prin intremediul insectelor care sug sânge (căpuşe, tăuni, tânţari şi chiar prin muşte). Acest aspect explică şi viteza de răspândire scăzută, de aproximativ 20 Km/zi înregistrătă în 2017-2018, în România, în Delta Dunării—unde există o populaţie semnificativă de tânţari şi tăuni.

Eradicarea ţânţarilor (şi a altor insecte periculoase) este o problemă naţională gravă—oamenii mor din cauza lor în fiecare an. În Bucureşti, ţânţărimea ne mănâncă de vii, de mai multe decenii, însă doamna primar nu are, nici acum, timp pentru a se ocupa de asta, ea fiind deosebit de preocupată cu „investiţiile majore”—vă daţi seama.

Vă rugăm, domniţă Firea, mai daţi-le-ncolo de investiţii majore, şi umblaţi puţin pe străzile şi trotuarele oraşului: suntem siguri că o să vă îngroziţi de mizeria insuportabilă a Bucureştiului—capitală europeană în vara lui 2018 . . . Cşşşee spui, dom’le!

3. Tot contactul mecanic stă şi la baza răspândirii virusului prin intermediul păsărilor—în special al ciorilor care s-au înmulţit ceva de speriat; în curând au să înceapă să ne mănânce şi pe noi, pe străzile Bucureştiului.

4. În plus, persoanele angajate în fermele de porci trebuie să poarte echipamente de muncă dezinfectate, iar ferma de porci în sine trebuie să gestioneze (zilnic) toate dejecţiile porcilor pentru a le feri de orice contact cu mediul (mai ales cu apa). Între noi fie vorba, fermele astea de porci put de-ţi mută nasul din loc, de la 10 km distanţă. Recomandarea europeană este ca fermele de porci—chiar şi cocinile particulare—să sclipească de curăţenie, dacă se poate.
Frunza verde
În concluzie, infestarea cu pesta porcină africană va dura câţiva ani buni, de aici încolo. Ministerul Agriculturii ar putea profita de acest eveniment nefericit pentru a descoperi cele mai bune metode pentru gestionare, control, eradicare. Noi, la editura Complement Control, putem să ajutăm. Tot ce trebuie să faceţi, domniile voastre, este numai să cereţi—exact aşa cum se propovăduia în vremurile mai bune, „Bate, şi ţi se va deschide!
 
RAM 2



» ÎNAPOI SUS
 
 
 
 

Trimiteti sugestiile dumneavoastra spre editura Complement Control folosind noi@editcc.com
Pagina schimbata la data de: September 12, 2018
© SC Complement Control SRL. Toate drepturile sunt rezervate.

STEAGUL NOSTRU

 

Valid HTML 4.01!

Aceasta pagina a fost verificata de W3C
 

Valid CSS!

Pagina stylesheets a fost verificata de W3C