GRSL38 - CE FEL DE GRAMATICĂ ÎNVAŢĂ COPIII NOŞTRI?

28 noiembrie, 2018
Gramatica Romana Structurata Logic - Sintaxa
Recent, noul Ministru al Educaţiei a recunoscut că „există o problemă în educaţie”, şi a promis fonduri şi investiţii suplimentare, plus „un bun plan de redresare”. Sună minunat numai că, de 30 de ani încoace, auzim exact acelaşi şi acelaşi refren: „există o problemă în educaţie, aşa că se vor aloca fonduri suplimentare, apoi se va implementa un program nou de redresare”. Rezultatele? Ei bine, la ora actuală suntem aproape de catastrofă (culturală); mâine însă, probabil că o să închidem şcolile cu totul, iar elevii au să plece prin Europa să înveţe ceva carte ... adevărată!

„Gramatica descriptivă” predată la şcoală după „Revoluţie” este experimentul social diabolic prin care se face orbirea, prostirea, şi controlul poporului român. Merită subliniat faptul că analiza oricărui text porneşte numai de la identifcarea predicatului, în structura propoziţiei. Mai departe, un predicat identificat corect permite analiza raporturilor sintactice logice, în timp ce unul „realizat” aiurea duce la ... orice numai la logică nu—sună familiar? Acest articol, GRSL38, este cel mai important de la începutul seriei; mai mult, toate celelalte articolele, de la GRSL1 la GRSL37, pregătesc terenul, numai, pentru ceea ce urmează să explicăm în cel de faţă.

Scenariu utopic: hai să zicem că-l avem pe conspirativul Dragnea, care-l ţine în braţe pe conspirativul Klaus. În faţa presei, amândoi se spurcă de zici că numa’-numa’; pe la spate, însă, misiunea lor comună este să creeze dezbinare, ură, disensiuni, haos şi nesiguranţă socială. Intenţia este ca, în timp ce o ţară întreagă de „teleghidaţi” fără prea multă minte se bat, se înjură, şi se scuipă de parcă se termină, nene, instigaţi fiind de o simplă cârpă roşie fluturată de unul, sau de altul, capitalurile străine cară pe deşelatelea avuţia ţării clipă de clipă, şi ceas după ceas. În plus, dezvoltarea socială (respectiv politică, economică, culturală) trebuie împiedicată, încetinită, deturnată sau deviată cât se poate de mult—normal, fără să se prindă fraierii cu creierii diluaţi ... ăăă ... ăăă ... ha-ha, ne referim la cetăţeni.

După cum a fost menţionat, în repetate rânduri, gramatica descriptivă—norma oficială în România—este prezentată în lucrarea „Gramatica de bază a limbii române” [Gblr] ISBN 978 606 70413 85 re-publicată de Academia Română în 2016. Merită subliniat faptul că în Gblr este încurajată o analiză „morfo-sintactică” realizată „la grămadă”, plus fel de fel de speculaţii semantice, cât mai abstracte posibil şi cât mai lipsite de sens. Sigur, este posibil că deranjează atributele „mai tari” pe care le folosim (noi, editura Complement Control) atunci când ne referim la diverse tematici evidenţiate prin lucrarea Gblr, numai că această stare de lucruri apare, în general, doar la persoanele care habar nu au despre gramatică, şi nici nu-i interesează să afle mai mult—fiindcă oricum ei ştiu, şi-aşa, suficient de ... nici nu mai contează.

Gramatica Romana Structurata Logic - Morfologia
Capitolul dedicat predicatului în Gblr (partea a doua) se numeşte „Funcţiile sintactice din grupul verbal”, numai că mai apare, hodoronc-tronc, şi un sub-titlu, „Predicatul”, ce nu poate fi corelat cu sub-titlurile următoare. Merită remarcat faptul că, dată fiind lipsa oricăror indicatori structural-secvenţiali (numere, litere), organizarea lucrării Gblr este una de tip „a tunat, şi-a adunat”, numai că se pare că aceasta este exact norma academică românească la modă, la momentul actual. Drept consecinţă, pentru o identificare precisă, noi vă invităm să căutaţi paginile 396–405 din Gblr. Pe de altă parte, dacă este posibil vă invităm să studiaţi aspectele tematice semnalate şi în mod încrucişat, cu subiectele similare prezentate în lucrarea noastră „Gramatica Română Structurată Logic-Sintaxa” [GRSL-S], capitolul „SP3: Predicatul”, paginile 62–82.

Primul aspect, crucial însă, se referă la tipurile de predicat. Astfel, în Gblr apar: „predicatul enunţării” („realizat” din verbe la forme finite SAU non-finite, din interjecţii, şi din „adverbe predicative”, pagina 397), apoi şi „predicatul sintactico-semantic” („realizat” din verbe la forme non-finite, din adjective, din substantive, şi din adverbe, pagina 398). Dacă ar fi să credem ce se spune în Gblr, toate elementele morfologice majore pot „realiza” un predicat sintactic, numai că acestă fabulaţie este valabilă doar în universul fără limite, fără restricţii, şi total fără sens al basmului academic românesc—curent. Astfel de inepţii lingvistice nu sunt gramatică: ele sunt produsele unor imaginaţii bolnave care intenţionează să infecteze orice altă conştiinţă (inocentă) cu care intră în contact—pe elevi! Sigur, nu trebuie să ne credeţi pe cuvânt; încercaţi, pe riscul dumneavoastră, să înţelegeţi ... ceva din paginile menţionate din Gblr, apoi o să „realizaţi” chiar dumneavoastră cum devine cazul.

Morfologia - Caiet de Exercitii

Uimitor, totuşi, în pagina 401 din Gblr se spune că „Una dintre trăsăturile definitorii ale predicatului enunţiativ este acordul său cu subiectul”—ceea ce este perfect corect. Problema însă este faptul că un predicat format din verbe non-finite NU SE POATE ACORDA cu subiectul. Unde este logica? Ce poate să înţeleagă un elev din toată vrăjeala asta para-logică, deşănţată? Pe de-o parte acordul este definitoriu pentru predicat, însă el nu poate fi realizat. Aşa ceva „este permis” numai în norma gramaticală oficială curentă—şi ne mai mirăm că „nu merg lucrurile în educaţie” şi că „ne pleacă din ţară cei mai deştepţi elevi”. Dumnezeule mare!



În pagina 398 apare şi o referire la „clitice pronominale non-sintactice (fără funcţie sintactică) [...]”—nu există aşa ceva în gramatica limbii române! Toate cliticele pronominale menţionate au o funcţionalitate sintactică majoră, în gramatica tradiţională—completă, simplă, şi logică, a limbii române—numai că ea nu mai este predată la şcoală, de la „Revoluţie” încoace. Tocmai faptul că aceste clitice pronominale APAR ÎN VORBIRE ÎN MOD CU TOTUL NATURAL (chiar foarte des) este o motivaţie suficient de puternică pentru o funcţionalitate sintactică importantă. Remarcaţi că cliticele în discuţie sunt specifice limbii române, numai că cei şase autori ai Gblr nu sunt în stare să discearnă corect funcţionalitatea logică aparte a limbii române, integrată perfect în contextul gramatical universal. Respectivii autori au copiat cât au putut de mult din Occident, iar atunci când au întâlnit ceva ce nu există prin gramatica universală—respectiv nuanţele specifice limbii române—au preferat să le facă ... nefuncţionale! Daa, numai că toată această făcătură academică nu „merge”, ca argument, în faţa elevilor: ei simt minciuna de la o poştă, apoi încep să dispreţuiască tot ceea ce înseamnă „carte”, şi „ştiinţă”, prin România.
Sintaxa - Caiet de Exercitii
În paginile 403, 404 din Gblr apar şi câteva „abateri de la regulile de acord [...]”—închipuite, numai. Nu există nici un fel de abateri de la „regula acordului”; instanţele exemplificate în Gblr ţin numai de „înţelesul” unor substantive/pronume speciale (de tip „colectiv”, sau numai de singular). La fel, în pagina 402 sunt prezentate şi unele „dificultăţi”—din nou, care există numai în mintea rătăcită, răsucită, şi tulbure a autorilor Gblr.

Cireaşa de pe tort o reprezintă recomandarea de „punctuaţie” din pagina 405. Se spune, „Nu se pune virgulă între subiect (inclusiv cel realizat ca propoziţie) şi predicat, cu excepţia situaţiei în care se produce o modificare de topică, subiectul realizat propoziţional fiind antepus predicatului. [Ex:] Să înveţe, nu prea e posibil.” Nu, nu este adevărat, stimaţi cititori; nu există excepţii pentru virgulă între subiect şi predicat. Exemplul prezentat este doar interpretat fantezist, ca mai toate exemplele din culegerea de basme „Gramatica de bază a limbii române”. Această colecţie de invenţii academice năstruşnice este norma gramaticală oficială, în România, însă toată lumea se plânge că—vezi, Doamne!—există o problemă în educaţia elevilor.
Punctuatia si Stilul pe Ecran

Gramatica este instrumentul social fundamental pentru conceperea şi/sau interpretarea Legilor. Mai departe, coloana vertebrală a gramaticii o reprezintă predicatul sintactic—care poate fi realizat numai dintr-un verb morfologic la o formă finită. Însă, dacă gramatica oficială permite ca predicatul să fie—chipurile—realizat şi din substantiv, şi din adjectiv, şi din adverb, şi din interjecţie, şi dintr-un verb la o formă non-finită, atunci nu trebuie să mire pe nimeni că orice Lege şi orice Ordonanţă Guvernamentală poate fi adusă/schimbată/limitată/anihilată „din condei”, via protocoale, înţelegeri, şi tot felul de planuri satanice puse la cale de duşmanii României ... Este, oare, chiar atât de greu de înţeles?
 
RAM 2



» ÎNAPOI SUS
 
 
 
 

Trimiteti sugestiile dumneavoastra spre editura Complement Control folosind noi@editcc.com
Pagina schimbata la data de: December 01, 2018
© SC Complement Control SRL. Toate drepturile sunt rezervate.

STEAGUL NOSTRU

 

Valid HTML 4.01!

Aceasta pagina a fost verificata de W3C
 

Valid CSS!

Pagina stylesheets a fost verificata de W3C