|
GRSL40 - A ŞTI, SAU A NU ŞTI?
|
1 ianuarie, 2019 |

„Românul se naşte poet,” se spune pe la noi, însă acest fenomen social apare numai datorită faptului că logica semantică a lipsit, şi lipseşte, în mod consistent din gramatica limbii române predată elevilor la şcoală. Vedeţi dumneavoastră, de când există cultura română (modernă), studiul limbii române a fost şi este trecut la „uman”, tocmai pentru a se rupe orice fel de legături cu logica de la „real”! Nu, nu este bine. Pe de altă parte, este clar că a venit timpul s-o abandonăm cu vrăjeala poetică fiindcă nu se mai poate trăi tot aşa: omenirea dezvoltă zi după zi la cote record, asiduu,
Revoluţia (logică a) Computerului de mai bine de un secol şi jumătate, iar noi am rămas ... „de căruţă”.
La începuturi, în jurul lui 1880, titanii culturii româneşti ne-au demonstrat în mod exemplar–artistic ce înseamnă să iubeşti cuvântul, şi sensul logic gramatical.
Ion Luca Caragiale se mândrea că era în stare să controleze (gramatica şi) limba română mai bine ca oricine altcineva—ceea ce era perfect adevărat. Domnul
Ion Creangă a creat abecedarul limbii române care a fost şi este cartea de căpătâi a neamului românesc. George Coşbuc a reuşit să îmbine armonia muzical–semantică şi sensul logic simplu al omului inocent, „din popor”, în capodopere culturale extraordinare. Peste toţi şi toate,
Luceafărul Eminescu a pus dreptatea, cinstea, şi adevărul istoric în strofe pentru toţi copiii patriei, tocmai ca noi să putem înţelege, azi, ce înseamnă să controlezi sensul logic al cuvintelor ...
|

În GRSL39 au fost menţionalte câteva concepte care NU EXISTĂ, în mod oficial, în gramatica limbii române—prezentată în lucrarea „Gramatica de bază a limbii române” [abreviată Gblr] ISBN 978 606 70413 85 re-publicată de Academia Română în 2016—aşa că o parte dintre cititori ne-au solicitat lămuriri. Ne referim aici la „sensul logic semantic”, la „sensul/direcţia logică de acţiune gramaticală”, precum şi la „valoarea sensului logic”. Neştiind despre ce este vorba, cetăţenii români confundă frecvent aceste noţiuni logice extraordinar de importante dpdv semantic—pentru un mod elevat de expresie, pentru a se înţelege definiţii oricât de complexe, sau în programarea IT get-beget care, vrând-nevrând, va trebui să fie utilizată de tot românul, mai devreme sau mai târziu.
Acum, sensul logic semantic poate fi „pozitiv” sau „negativ” (în înţeles), şi există în absolut toate declaraţiile. Remarcaţi totuşi că, în mod cu totul natural, sensul logic se cere a fi explicat precis, în anumite situaţii, aşa cum este prezentat în scenariul următor.
|
„Mihaela este o mare necunoscută pentru munca în echipă,” a remarcat Radu uşor încurcat.
Vasile a solicitat precizări, „În ce sens?”
„Aaa, numai în sens pozitiv. Ea este atât de bine pregătită, încât vine mereu cu idei noi, foarte bune, care răstoarnă sau anulează tot ceea ce am gândit noi toţi, împreună, anterior.”
|

Sensul de acţiune (sau direcţia de acţiune) dpdv logic–gramatical este dat de diferenţa dintre
subiectul logic şi subiectul gramatical. Astfel, sensul de acţiune poate fi „direct”, când subiectul gramatical se confundă cu cel logic, sau „invers”, dacă subiectul gramatical este diferit de cel logic. Se atrage însă atenţia că, în gramatica internaţională, mai apar încă două situaţii logice aparte (deosebit de subtile dpdv logic) numite „sensul de acţiune reţinut direct” şi „sensul de acţiune reţinut invers”. Pentru exemple şi comentarii (complete) referitoare la modul specific de funcţionare al sensului de acţiune în limba română sunt indicate lucrările „Gramatica Română Structurată Logic-Morfologia” şi „Morfologia-Caiet de Exerciţii”.
Valoarea sensului logic este „adevărat”, sau „fals”. Totuşi, în ciuda simplităţii ei debordante, remarcaţi că această raportare „binară” (de adevărat/fals) este suficient de puternică pentru a se „oglindi” fidel întreaga realitatea înconjurătoare, şi toată ştiinţa umanităţii, în mod digital, în „culori” extraordinar de vii. Tot ce înseamnă computere-procesoare (inclusiv „celularele”), a fost şi este construit numai pe combinaţii şi aranjamente logice de adevărat/fals. Acum, România poate deveni un producător de tehnologie digitală, dacă se doreşte acest lucru la nivel de Guvern, şi/sau de naţiune, sau putem să rămânem în continuare consumatori–plătitori. Indiferent însă, TO–TUL porneşte numai din
logica gramaticală!
|

La editura Complement Control noi oferim, pe concret, mijloacele necesare pentru a deveni mari critici literari „adevăraţi”, sau chiar „savanţi de renume mondial”, atât în
limba română cât şi în limba engleză. Pentru noi, fiinţe superioare dotate cu inteligenţă de
Marele Creator (sau de Mama Natură), problema nu este „a fi, sau a nu fi?”—nici vorbă de aşa ceva. Ceea ce contează este numai „a şti, sau a nu şti?”—singura întrebare pertinentă, în ziua de azi; nimic altceva nu contează. |
|

» ÎNAPOI SUS |
|