GRSL43 - TEST PENTRU IDENTIFICAREA IMPOSTORILOR, A INDOLENŢILOR, ŞI A TRĂDĂTORILOR DE NEAM

1 februarie, 2019

Seară de seară la televizor apar o groază de indivizi pestriţi care se jură, plâng şi se bat cu pumnul în piept cum că ar fi cei mai buni români, mari iubitori de ţară, de neam şi de cultură. O chestie comună, pentru ei, cu toţii ţipă cât se poate de tare că izvorul relelor, în ziua de azi, constă în ... educaţie. Acum, noi vă rugăm frumos să ne scuzaţi, însă vorba asta generală, „educaţie”, înseamnă exact NIMIC—este doar o fanfaronadă goală. Ca să înţelegeţi cum devine cazul, echivalentul ar fi să dăm vina pe „popor”—adică pe nimeni anume, în mod precis, concret.

Cei care se referă la „educaţie” vorbesc doar despre o tematică abstractă, principială, deosebit de complexă dpdv social, care acaparează aproximativ 1/4 dintre toate activităţile sociale, economice, culturale la nivel de naţiune. Sigur, termenul „educaţie” atrage imediat atenţia într-o discuţie—datorită amploarei sale naţionale care, într-un fel, ne vizează pe toţi—numai că el înseamnă, încă o dată, ABSOLUT NIMIC! Dovada—incriminatoare!—o veţi descoperi chiar dumneavoastră, în rândurile următoare.

Sunt suficiente nu mai mult de 10 cuvinte rostite la televizor, sau numai 20 de secunde de analiză vizuală, pentru ca o persoană instruită să identifice, fără greş, un impostor, un mincinos, un hoţ, sau un trădător de ţară. Din nefericire, evoluţia de pe scena politică românească arată, cât se poate de clar, că românii sunt departe de statutul de „persoană instruită”—sau de „persoană educată”, acelaşi lucru.

Sărăcuţii de cetăţeni români nu sunt în stare să identifice bestiile umane cocoţate în funcţiile statului nici după patru, cinci, sau treizeci de ani de împilări, suferinţe, şi jaf naţional ca-n codru, groaznic, demenţial! Ca să ajutăm, noi oferim în acestă pagină un test, cât se poate de simplu, pentru identificarea corectă a integrităţii personale, precum şi a gradului de patriotism ce ne caracterizează.

Gramatica Romana Structurata Logic - Sintaxa

PASUL 1: PREMISELE TESTULUI
Există un Minister al Educaţiei în România (supravegheat de Guvern, şi de Parlamentul României) care are, înainte de orice altceva, datoria—supremă!—de a stabili Programa Şcolară, de a o îmbunătăţi, şi de a urmări implementarea ei în fapt, la şcoală. Orice altă activitate care se desfăşoară la Ministerul Educaţiei (de exemplu, condiţiile de învăţat prin şcoli, numărul şcolilor, salariile profesorilor, etc, etc) nu înseamnă nimic, comparartiv cu importanţa scopului naţional fundamental: CEEA CE ÎNVAŢĂ elevii în şcoală. Altfel spus, PROGRAMA ŞCOLARĂ! La nivel de naţiune, Programa Şcolară este, pe concret, singura şansă pe care o are România pentru un viitor mai bun ...

În plus, mai avem un număr semnificativ de „oameni de presă” foarte importanţi care—spun domniile lor—încearcă seară de seară şi zi după zi să diferenţieze adevărul de minciună „în faţa poporului”, la televizor sau prin alte canale de media. Foarte frumos din partea lor numai că—ni se pare nouă—nu există lucru mai grav în toată ţara asta pustiită şi oropsită de trădători decât minciunile la care sunt expuşi, zilnic, elevii la şcoală, via „sistemul de educaţie”. Orice alt „adevăr social” devine, în mod practic, doar o altă minciună! De exemplu, toţi copiii inocenţi de nota 10 devin—datorită sistemului—cei care pot să înghită minciuna şi/sau înşelătoria mai bine, comparativ cu ceilalţi! Această stare educaţională incompatibilă este mult mai gravă decât orice fel de „bombă nucleară gazetărească”—fâsâită, de altfel.

Daa ... Există, în România, un potop de „scriitori”, „poeţi”, plus o groază de „intelectuali” fără număr: cu toţii urlă, care mai de care mai tare, că „iubesc România şi limba română”. Măi să fie! Cum se face atunci că TOŢI au folosit şi continuă să folosească o gramatică a limbii române ticăloşită de sistemul securisto-comunist care refuză să cedeze puterea? În plus, de când au aflat adevărul—cam de 8 anişori de zile—cu TOŢII refuză cu indolenţă să „recunoască”, măcar, gramatica limbii române corectă, simplă, logică! Nu ne pasă? Ne pasă? Să fie, oare, opera dumneavoastră numai o gogoaşă demagogică răsuflată, ruşinos de coruptă de greşeli logice, de formă şi de fond, domnilor scriitori grozavi? Vă face plăcere să vă tăvăliţi, în continuare, tot prin mocirla ilogicului, a incompatibilităţii şi a insolenţei culturale?

PASUL 2: OBIECTUL TESTULUI
Ne referim aici la aproximativ 200 000 de ţânci pe an (elevi de clasa a V-a), pe care NIMENI, în România, nu vrea să-i asculte. Copiii se plâng că diateza reflexivă a verbului NU ARE CE CĂUTA ÎN GRAMATICĂ: ea nu are sens, este complet greşită, şi este o mare minciună pe care ei, copiii, TREBUIE S-O ÎNVEŢE! [Pentru edificare, vă rugăm să citiţi articolul GRSL42 „Ce învaţă elevii în 2019”.] Chiar nimeni în ţara asta nu simte durerea copiilor minţiţi şi înşelaţi de profesori, de Minister, de Guvern, de Parlament, de jurnalişti, şi toţi acei scriitorii contemporani „aprobaţi”? Chiar atât de jos am ajuns noi ca NAŢIUNE?

PASUL 3: FONDUL PROBLEMEI
Există o „diateză reflexivă a verbului”, în istoria culturii române, care a fost „predată” elevilor la şcoală de decenii: O MINCIUNĂ CULTURALĂ SFRUNTATĂ! Diateza reflexivă a verbului nu poate exista în gramatică, fiindcă gramatica nu permite aşa ceva. Totuşi, sistemul educaţional forţează elevii să asimileze această plăsmuire răufăcătoare an după an, de decenii!

Atenţie: noi vorbim aici despre minciuna infernală numită „diateza reflexivă a verbului” numai pentru a exemplifica pe concret dezastrul educaţional curent. În realitate, însă, şirul minciunilor (şi al neadevărurilor) la care sunt expuşi elevii, via Programa Şcolară, este de mii de ori mai mare!

Aşa se face că sute de mii de copii se culcă plângând seară de seară, deznădăjduiţi de ilogicul şi de inumanul de la şcoală, însă nimeni nu-i aude, nu-i crede, nu le pasă! Când vor începe oare, funcţionarii de la Ministerul Educaţiei, profesorii, jurnaliştii şi scriitorii să pună mâna pe carte ca să înveţe despre cum arată A-DE-VĂ-RUL în gramatica limbii române?

PASUL 4: TESTUL
Acesta este exact CEEA CE TREBUIE SĂ FACEŢI DUMNEAVOASTRĂ, cei care lucraţi la Ministerul Educaţiei, în Guvern, în Parlament; care apăreţi zilnic pe „sticlă”, sau prin pagini de carte/ziar/revistă, cu intenţia mărturisită de „a face ceva bun”; care aveţi copii şi vă închipuiţi că sacrificiul dumneavoastră de azi este numai pentru viitorul copiilor ... La şcoală, copiii României învaţă că minciuna este adevăr, că impostura este o virtute, că înşelatul este permis prin normă/protocol, şi numai prin plagiat se poate ajunge la note mari ... Mda!

Ca să n-o mai lungim atâta, CE AVEŢI DE GÂND SĂ FACEŢI DUMNEAVOSTRĂ, ACUM?

» ÎNAPOI SUS