GRSL47 - EVITAREA REGIONALISMELOR

28 Mai 2020

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Întrebarea 1 din 26 Mai 2020
FRUNZA VERDE

[...] Mă numesc DV. Împreună cu nişte colegi, tot căutăm pe Internet forma corectă a unui verb, şi nu ne lămurim, aşa că vă rugăm pe dvs. pentru ajutor. La conjugarea verbului „a vedea” este corect să spui: „VEZI-TE?”, atunci când spui cuiva să se vadă cu altcineva? Exista vreun „link”, sau un capitol din gramatică, unde pot să văd forma scrisă corectă a verbului?
[...]
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Răspunsul 1 din 27 Mai 2020

[...] Vă mulţumim pentru întrebare. Din fericire, aţi nimerit la singura sursă gramaticală din România care vă poate ajuta. Astfel, în lucrarea noastră, „Gramatica Română Structurată Logic - Morfologia”, secţiunea „M6.5.2 Verbe dificile”, conţine subsecţiunea „M6.5.2.1 Formele verbelor dificile: ,a durea’, ,a părea’, ,a vedea’, ,a spune’, ,a dori’, ,a continua’”, în care verbele menţionate sunt prezentate cu toate conjugările lor posibile. În plus, secţiunea M6.5.2 conţine multe alte comentarii interesante referitoare la utilizarea verbelor dificile şi/sau neregulate.

În ceea ce priveşte utilizarea corectă a formei „vezi-te” (imperativ+obiect direct), sunt necesare ceva explicaţii mai ample care depăşesc cadrul limitat al unui „e-mail”. În general, este de preferat utilizarea modului conjunctiv, în loc de imperativ, oricând acest lucru este posibil:

„vezi-te (cu altcineva)” [imperativ] --> „(să) te vezi (cu altcineva)” [conjunctiv]
[...]

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Întrebarea 2 din 27 Mai 2020
FRUNZA VERDE

Vă mulţumesc pentru răspuns şi pentru promptitudine, dar nu prea m-aţi lămurit. Există în lb română forme care sunt DE EVITAT / PREFERAT? Am întrebat destul de clar dacă forma este corectă sau incorectă.
[...]
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Răspunsul 2 din 28 Mai 2020

[...] În ciuda simplităţii ei, se pare că întrebarea domnului DV preocupă pe mai multă lume, aşa că ea merită un răspuns ceva mai dezvoltat. De la bun început trebuie precizat că forma „vezi-te (cu altcineva)” este perfect corectă dpdv gramatical, însă ea nu este o exprimare tocmai ... fericită.

Forma „vezi-te” este generată de un mod de expresie laconic, utilizat mai mult prin Ardeal; ea conţine subiectul „tu” (implicit), plus verbul la imperativ „vezi”, precum şi obiectul „-te” (pe tine). Alte forme ceva mai complicate utilizate tot prin regiunea aminită sunt: „vedeţi-vă-ţi (de treabă)”, „lăsaţi-mă-ţi (în pace)”, „uitaţi-vă-ţi (la voi)”—acestea din urmă sunt greşite dpdv gramatical, însă apar relativ frecvent în discuţie; ele sugerează o repezeală foarte dură, precum şi o înjosire însoţită de dispreţ.

În mod normal, expresia „vedeţi-vă (de treabă)” este corectă şi suficientă; cliticul „-ţi” este o adiţie inutilă şi greşită dpdv gramatical, însă nu şi în ceea ce priveşte înţelesul/sensul mesajului transmis. Merită remarcat că pronumele clitic „-ţi” din „vedeţi-vă-ţi (de treabă)” este derivat din reflexivul „ţie”. Se realizează astfel o trecere de la persoana a II-a plural „-vă-”(din „voi/dumneavoastră/vouă”), la persoana a II-a singular „-ţi” (din „ţie”) în mod gratuit şi intenţionat, tocmai pentru a se arăta dispreţ/înjosire pentru interlocutor. Totuşi, atât timp cât sensul mesajului „cere” o formă anume, ea devine perfect valabilă chiar dacă este greşită dpdv gramatical.

Din nou, expresiile de tip „vedeţi-vă-ţi”, „lăsaţi-mă-ţi”, „feriţi-vă-ţi” sunt frecvente şi obişnuite prin Ardeal. Problema este că, dacă în Transilvania formele prezentate sună normal şi chiar plăcut prin urechile ardelenilor, în restul regiunilor (Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea) ele sunt percepute ca o repezeală mult prea dură; ca un fel de dublu imperativ.

Utilizarea imperativului este un mod de expresie ce trebuie evitat din politeţe, sau dpdv moral—bine, atunci când există politeţe şi/sau ceva morală civică. Pe de altă parte, regionalismele trebuie şi ele evitate cât se poate de mult în conversaţie, pentru a se dovedi un minimum de educaţie primară (clasele I–VIII).

Gramatica Romana Structurata Logic - Sintaxa

Din nefericire, controlul regionalismelor lasă mult de dorit în gramatica normată, oficială. An după an, timp de aproximativ un secol, elevii patriei au trebuit să înveţe formele verbelor la „perfectul simplu” (regionale, olteneşti). Ce se întâmplă, din lene sau din prea multă prostie, lingviştii români au explicat formele timpului verbal „mai-mult-ca-perfectul” pornind de la o pseudo-rădăcină ruptă din formele „perfectului simplu”. [În colecţia GRSL noi nu facem acest lucru; mai mult, timpul verbal „perfectul simplu” este semnalat ca fiind o versiune regională needucată, şi nenecesară.]

Drept consecinţă, tot românul a trebuit (şi trebuie în continuare) să înveţe să vorbească olteneşte la şcoală, la fel ca „Sucă al lui Zăpăcitu”. Nu este drept/corect pentru toate celelalte etnii româneşti (ardeleni, moldoveni, munteni, machedoni, ţigani) fiindcă şi ele au dreptul de a fi reprezentate în mod egal în gramatica limbii române—ce-avem acum acolo este, „pentru unii mumă, pentru alţii ciumă”! Tocmai pentru a nu fi partinică în niciun fel, gramatica trebuie să fie perfect sterilă, lipsită de regionalisme—numai că la noi totul este numai haos şi balamuc, mai ales în educaţie. Nu este de mirare astfel că injustiţia socială se cuibăreşte prin sufleţelele copiilor noştri începând cu ciclul gimnazial.

Vestea bună este că regionalismele sunt suficient de bine controlate prin atenţionări, explicaţii, plus prin alternative (gramaticale) asanate, perfect funcţionale, în colecţia „Gramatica Română Structurată Logic”. Cine vrea să înveţe cu adevărat, poarta cunoaşterii este larg deschisă la Editura Complement Control—nu vă sfiiţi!

» ÎNAPOI SUS