NOTE GRAMATICALE: ADVERBUL

RAM 2
ADVERBUL IN GRUPUL VERBULUI
Grupul verbului include numai două elemente morfologice, verbul şi adverbul, însă importanţa lui este capitală în gramatica limbii române. Mai mult, verbul este un adevărat monstru legendar, cu „nenumărate capete” (alias timpuri verbale), în timp ce adverbul are o putere de calificare/determinare extraordinară, cu totul de excepţie. Pe ansamblu, adverbele sunt utilizate pentru a se clarifica înţelesul mesajului transmis.


CATEGORII DE ADVERBE



În mod similar adjectivelor, adverbele sunt caracterizate ca fiind în stare să califice, sau să determine elementele morfologice pe care le determină. Atunci când se referă la adverbe, verbul „a determina” ia înţelesurile de „a evidenţia”, „a indica”, „a explica”, sau „a stabili o legătură/relaţie”.


CATEGORII DE ADVERBE



FRUNZA VERDE









Fragment din GRSL-M: categorii de adverbe în baza funcţiilor morfologice

 

PROBLEME ÎN UTILIZAREA ADVERBELOR
În mod cu totul aparent, adverbul este un element morfologic uşor de utilizat, şi de analizat, în limba română. În plus, cele câteva flexiuni pe care le ia adverbul pentru a exprima diminutivele derivate nu pun niciun fel de probleme de acord. Totuşi, din nefericire, Academia Română a reuşit (recent, în 2010) să „identifice” nici mai mult nici mai puţin decât 28 de categorii şi subcategorii de circumstanţiale! Aşa ceva . . . !


1. CORESPONDENŢA CU SINTAXA PROPOZIŢIEI

Analiza gramaticală începe în sintaxa propoziţiei—unde sunt identificate circumstanţialele. Aşa cum a fost menţionat, în lucrarea „Gramatica de bază a limbii române” ISBN 9786068162683, publicată de Academia Română în 2010, sunt identificate 28 (douăzeci şi opt) de categorii şi subcategorii de circumstanţiale—o performanţă unică în istoria Civilizaţiei Umane! Este imposibil să se „lucreze” cu acele 28 de categorii/subcategorii de circumstanţiale, cu atât mai mult cu cât în ele sunt incluse şi subiectele (compuse), şi predicatele (nominale), şi obiectele, şi chiar şi atributele!

FRUNZA VERDEPe de altă parte, în sintaxa propoziţiei contează numai „natura de circumstanţial”: aceasta este singura informaţie pe care o ducem mai departe în morfologie. Abia în morfologie identificăm circumstanţialul ca fiind reprezentat de un adverb, apoi putem să detaliem puţin tipul adverbului respectiv—fără să exagerăm însă. Este obligatoriu ca gramatica să faciliteze modul de expresie prin claritate, logică, simplitate. Când gramatica nu mai poate fi controlată de utilizatori (în special de cei care o învaţă pentru prima oară) ea devine o frână în dezvoltarea socială.

În acest sens, în seria „Gramatica Română Structurată Logic” sunt prezentate numai 4 categorii majore de adverbe, plus câteva subcategorii importante care ies singure în evidenţă. Trebuie remarcat că există unele diferenţe între categoriile de adverbe (în morfologie), şi circumstanţiale (în sintaxa propoziţiei)—chiar şi în sintaxa frazei apar ceva diferenţe de corespondenţă.


2. COMPARAŢIA ADVERBELOR

Comparaţia adverbelor este perfect similară comparaţiei adjectivelor, şi nu pune probleme în utilizare, sau în analiză. Totuşi, raportarea corectă la termenii de comparat solicită ceva mai multă atenţie. Pentru detalii, exemple contextuale şi exerciţii, este recomandată seria „Gramatica Română Structurată Logic”.


UTILIZAREA ADVERBULUI DE MOD








Fragment din GRSL-M: utilizarea adverbelor de mod, de calitate


UTILIZAREA ADVERBELOR DETERMINATIVE










Fragment din GRSL-M: utilizarea adverbelor determinative funcţie de originea morfologică


» ÎNAPOI SUS
 
SETUL COMPLET GRAMATICA ROMANA STRUCTURATA LOGIC
Frunza rosie




Setul complet Gramatica Română Structurată Logic: teorie plus exerciţii!
 
 
 
 
 
 

Trimiteţi sugestiile dumneavoastră spre editura Complement Control folosind noi@editcc.com
Pagină schimbată la data de: September 14, 2018
© SC Complement Control SRL. Toate drepturile sunt rezervate.

STEAGUL NOSTRU

 

Valid HTML 4.01!

Această pagină a fost verificată de W3C
 

Valid CSS!

Pagina stylesheets a fost verificată de W3C