DESPRE GRAMATICA LIMBII ROMÂNE

RAM 2
Gramatica Romana Structurata Logic-Morfologia

Primul aspect ce trebuie remarcat, referitor la gramatica limbii române, este faptul că ea nu este o invenţie românească. Al doilea aspect, deosebit de important, este faptul că gramatica a fost inventată de matematicieni, nu de filologi, cândva prin secolul XVII [detalii în GRSL-S]. În acest sens, scopul lor a fost să creeze o gramatică simplă, perfect logică, şi universală.

Caracterul „universal” al gramaticii înseamnă că gramatica limbii române este (aproape) identică cu cea engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, chineză, japoneză, şamd. Mai mult, gramatica pe care o ştim noi este capabilă să acomodeze orice limbă din Univers!

Din nefericire, pe la sfârşitul secolului XIX matematicienii au încetat să mai dezvolte gramatica motivând că este prea „elementară”, la nivelul unui elev de clasa a VIII-a, plus că gramatica nu se schimbă în timp: subiectul rămâne subiect, predicatul nu se schimbă, aşa că . . . Drept consecinţă, filologii au preluat dezvoltarea gramaticii.

În ceea ce priveşte predarea şi utilizarea gramaticii, lucrurile au mers suficient de bine, pe plan mondial, până prin 1945 (după al doilea Război Mondial). Mai departe însă, au început să apară fel de fel de „curente” în gramatică, din ce în ce mai trăsnite. La momentul actual, în gramatica europeană—precum şi în cea normată a limbii române—moda gramaticală este de tip „descriptiv”; în acelaşi timp, gramatica inventată şi dezvoltată de matematicieni este numită „tradiţională”. Detalii despre evoluţia gramaticii sunt prezentate în lucrarea GRSL-S.

Câteva exemple de curente gramaticale descriptive moderne sunt:

1. „gramatica generativă” (care include „gramatica transformativă”, „semantica generativă”, „gramatica relaţională”, „gramatica lexical-funcţională”, „nanosintaxa”, „gramatica bazată pe structura generalizată a expresiilor”, „gramatica bazată pe analiza elementului principal în structura expresiilor”);
2. „gramatica/lingvistica prin categorii” (a fost fundamentată în baza multor teorii structurale—destul de importante—aşa cum este „gramatica structurilor complexe prioritare, învecinate, similare”);
3. „gramatica dependenţelor” (include „sintaxa algebrică”, „gramatica cuvintelor”, „gramatica operatorilor”, „gramatica teoriei ,înţeles-text’”, precum şi „gramatica descriptivă funcţional-generativă”);
4. „gramatica stocastică/probabilistică” (a fost fundamentată în baza unor teorii utilizate în programare, aşa cum este cea a „reţelelor neurale”, „teoria optimalităţii”, precum şi „gramatica stocastică independentă de context”);
5. „gramatica funcţională sistemică” (include teoriile „gramatica discursului funcţional”, „gramatica sistemică funcţională”, „gramaticile cognitive”, „gramaticile constructive”, „gramatica prin rol şi referinţe”, „gramatica emergentă”, plus multe altele).

Ceea ce ar trebui să reţină cetăţenii români este, indiferent de curentul gramatical la modă prin România sau în Occident, şi indiferent de norma gramaticală a limbii române (care are caracter de lege în documentele oficiale), gramatica TREBUIE să funcţioneze corect, exact aşa cum a fost ea definită de matematicieni. Mai mult, pentru a se înţelege ceva din norma gramaticală actuală, cetăţenii români (în special elevii) TREBUIE să cunoască gramatica tradiţională la perfecţie.
Gramatica Romana Structurata Logic-Sintaxa
Acum, vestea bună este faptul că gramatica tradiţională este prezentată în întregime în lucrările noastre GRSL-M şi GRSL-S (plus M-CE, plus S-CE, şi PSE). În aceste lucrări de excepţie cetăţenii români pot desoperi gramatica simplă, clară şi logică, a limbii române.

NOTĂ
Mulţi vizitatori îşi pun întrebarea dacă seria noastră GRSL prezintă „gramatica cerută la şcoală”. Din nefericire, până la apariţia seriei GRSL, cetăţenii români au fost înşelaţi decenii la rând, în mod sistematic, de profesori, de meditatori, de numeroşi binevoitori, precum şi de majoritatea autorilor de cărţi de gramatică. EXISTĂ O SINGURĂ GRAMATICĂ ÎN UNIVERS, VALABILĂ PENTRU ABSOLUT TOATE LIMBILE!

Elementele morfologice prezentate în GRSL, sau cele sintactice, SUNT EXACT LA FEL CA ÎN ORICARE ALTĂ CARTE DE GRAMATICĂ! Singura diferenţă este, cărţile noastre vă explică mai bine subiectele gramaticale, şi vă semnalează toate greşelile existente prin norma gramaticală curentă. Însă, remarcaţi că gramatica prezentată în seria GRSL este EXACT GRAMATICA CERUTĂ LA ŞCOALĂ—şi chiar mai mult de atât, ceea ce este cum nu se poate mai bine.

Utilizând cărţile noastre, elevii au să înveţe gramatica odată pentru totdeauna, mult mai uşor, şi într-adevăr corect. În acest fel, elevii au să facă faţă la orice fel de examen, indiferent de normele gramaticale în vigoare, şi indiferent de corpul profesoral ce alcătuieşte comisia de examinare.


ATENŢIE
Există o singură gramatică, perfect valabilă pentru orice limbă din Univers. De exemplu, subiectul din mesajul transmis, în limba română, rămâne subiect în oricare altă limbă: în chineză, daneză, engleză, sau în limba zulu. Predicatul, obiectul, circumstanţialul, şi atributele se comportă şi ele exact la fel: fiecare element sintactic rămâne perfect neschimbat, indiferent de limba folosită în transmisia mesajului.

Drept consecinţă, dacă o gramatică nu este identică—în sensul, una singură pentru toate limbile posibile—atunci „chestia” respectivă nu este gramatică. Cel mai frecvent se întâlnesc tot felul de fantezii lingvistice „despre gramatică”.

Remarcaţi că lingviştii nu prea au ce face, fiidcă gramatica nu se schimbă în timp. Acesta este motivul pentru care ei au început să utilizeze „gramatica descriptivă”—o fantezie gramaticală de tip „sistem deschis” ce oferă „o infinitate de combinaţii posibile”. Aceasta însă este numai o interpretare pentru un cerc restrâns—cercul lingviştilor—care nu funcţionează în realitate. De fapt, gramatica descriptivă nici nu trebuie să funcţioneze, sau să aibă vreo logică cât de cât.


Semantica
+Fonetica
+Morfologia
+Sintaxa
+Ortografia
=GRAMATICA!
 

domeniile gramaticiiFRUNZA VERDE

DOMENIILE GRAMATICII


Gramatica este un sistem logic complex ce lucrează cu câteva „domenii gramaticale”. Merită remarcat că fiecare domeniu gramatical este o structură în sine: independentă, şi perfect definită.

Totuşi, pentru a funcţiona corect, gramatica solicită ca toate domeniile gramaticale să interacţioneze, mai mult sau mai puţin. Scopul final este, înţelesul mesajului transmis trebuie să fie cât se poate de apropiat de înţelesul abstract al mesajului (care se regăseşte la nivelul „gândului”). În acest sens, nu trebuie pierdut din vedere faptul că mesajul transmis trebuie să fie exprimat corect şi complet, în ceea ce priveşte forma lui gramaticală, dar şi perfect în ceea ce priveşte înţelesul.

Din nefericire, limba română are o gramatică deosebit de dificilă, în special datorită „formei morfologice” care poate fi chiar foarte complicată. Pentru a se controla pe deplin înţelesul mesajului transmis, gramatica limbii române (în versiunea tradiţională, definită de matematicieni) trebuie studiată cu foarte multă atenţie.
 


SEMANTICA


Ca ramură a gramaticii, semantica studiază şi defineşte înţelesurile cuvintelor. Totuşi, în societate cuvintele singure sunt folosite destul de rar; mult mai frecvent apar structuri logice complexe de cuvinte, aşa cum sunt:
     1. locuţiunile (sau expresiile);
     2. propoziţiile;
     3. frazele.


În mod practic, definiţiile cuvintelor se găsesc în dicţionarele de specialitate, DEX („Dicţionarul explicativ al limbii române”); înţelesurile structurilor complexe de cuvinte sunt studiate de:
       A. morfologie;
      
B. sintaxa propoziţiei;
      
C. sintaxa frazei.

FRUNZA VERDE

FONETICA

Fonetica limbii române nu prezintă probleme în utilizare deoarece, cu foarte puţine excepţii, cuvintele sunt citite exact aşa cum sunt scrise. Fonetica are un rol funcţional important în morfologie, în „forma structurală” a elementelor morfologice, însă trebuie remarcat că fonetica lucrează (în limba română) mai mult „din spatele scenei”.

Maniera în care fonetica limbii române a influenţat, şi influenţează, forma elementelor morfologice este subtilă, foarte dificilă de stabilit, şi nu trebuie pierdut din vedere faptul că fonetica a contribuit şi contribuie în mod decisiv în formarea structurilor morfologice complexe. În practică, la şcoală, exerciţiile de fonetică trebuie focusate înspre silabisirea naturală a cuvintelor (în ciuda faptului că despărţirea cuvintelor în silabe este utilizată din ce în ce mai rar).
MORFOLOGIA-CAIET DE EXERCITII

MORFOLOGIA

Morfologie” este un termen generic ce numeşte orice metodă de analiză, de formă şi de structură, efectuată la nivel elementar/atomic. În gramatică, morfologia studiază cuvintele grupate în „elemente morfologice” funcţie de „forma lor structurală”. În structura propoziţiei morfologice, elementele morfologice iau forme diferite pentru a exprima înţelesul (local, sau global al) mesajului transmis, aşa cum se cuvine.

Acum, înainte de orice, morfologia grupează cuvintele lexicului în următoarele „categorii gramaticale” (numite şi „elemente morfologice”):
     1. substantive
    
2. articole
    
3. adjective
    
4. pronume
    
5. numerale
    
6. verbe
    
7. adverbe
    
8. prepoziţii
    
9. conjuncţii
    
10. interjecţii

FRUNZA VERDECele 10 elemente morfologice prezentate se întâlnesc în toate limbile din Univers. Totuşi, există o tendinţă (artificială) în gramatica europeană actuală, precum şi în gramatica normată a limbii române, de a se considera numai 8 categorii de elemente morfologice. Astfel, numeralele sunt considerate „adjective” (de tip „cuantificatori”) iar articolele sunt interpretate ca „determinanţi” (de tip adjectival).

ATENŢIE
Trebuie evidenţiat faptul că gramatica modernă (şi normată) a limbii române nu a fost niciodată prezentată corect şi complet, de când a fost ea fondată (din 1937, odată cu lucrarea „Gramatica limbii române” a domnului Iorgu Iordan). Adjectivul în morfologie şi atributul în sintaxă, precum şi funcţionalitatea atributiv-adjectivală, se pare că au fost cele mai puţin înţelese concepte gramaticale. Pentru edificare, este recomandat studiul lucrărilor GRSL.

NOTĂ
În lucrările din seria GRSL, sintaxa şi funcţionalitatea sintactică sunt prezentate în premieră în istoria gramaticii, via „Modelul Sintactic Relaţional Logic”. Merită semnalat şi faptul că verbul-predicat, coloana vertebrală a gramaticii, este analizat în detalii ce nu au fost niciodată dezvăluite cetăţenilor români. De fapt, utilizarea greşită a verbului-predicat reprezintă o limită incredibilă în gramatica limbii române. Consideraţi, de exemplu, numai interpretarea „predicatului nominal” şi a „numelui predicativ”.

Din nefericire, un fenomen morfologic deosebit de important, numit „conversia/schimbarea categoriei gramaticale”, face imposibilă analiza gramaticală bazată numai pe analiza morfologică. În acest sens, pentru a se identifica fără greşeală statutul elementelor morfologice, trebuie efectuată mai întâi o analiză sintactică a propoziţiei.


SINTAXA
SINTAXA - CAIET DE EXERCITII
Termenul „sintaxă” numeşte orice analiză funcţională a elementelor componente. În gramatică, sintaxa re-grupează cuvintele lexicului în „elemente sintactice”, însă trebuie remarcat că elementele sintactice îşi câştigă statutul lor sintactic numai în baza funcţionalităţii sintactice ce le caracterizează. Altfel spus, elementele sintactice numesc, de fapt, „funcţionalitatea sintactică” (care apare numai în cadrul „propoziţiei sintactice”).

Elementele sintactice sunt:

1. subiectul (săvârşeşte acţiunea predicatului);
2. predicatul (exprimă acţiunea sau starea subiectului);
3. obiectul (suferă în mod direct/indirect acţiunea predicatului);
4. circumstanţialul (descrie NUMAI împrejurările/mediul/circumstanţele în care se desfăşoară acţiunea predicatului);
5. atributul (descrie elementul sintactic determinat, care poate fi un subiect, un obiect, sau un circumstanţial).

NOTĂ
În gramatica normată a limbii române există foarte multă confuzie referitoare la funcţionalitatea sintactică. În plus, până şi termenii care numesc unele elemente sintactice generează o mulţime de interpretări greşite. Pentru edificare este sugerată lucrarea GRSL-S.

Sintaxa este mai departe divizată în două domenii majore, care însă nu au o legătură directă între ele:
      A. sintaxa propoziţiei
      B. sintaxa frazei


Sintaxa propoziţiei analizează „elementele sintactice” în cadrul „propoziţiei sintactice”. Sintaxa frazei analizează „propoziţiile constituente” dintr-o frază, considerate ca elemente atomice constituente, utilizându-se două metode (analogice) de analiză:
      B1. analogia morfologică
      B2. analogia cu sintaxa propoziţiei

ATENŢIE
Metoda de analiză a frazei bazată pe „analogia morfologică” nu a fost niciodată prezentată în gramatica normată a limbii române: s-a utilizat (parţial) numai „analogia cu sintaxa propoziţiei”. Pentru edificare este recomandată lucrarea GRSL-S.

PUNCTUATIA SI STILUL PE ECRANFRUNZA VERDE
ORTOGRAFIA

Ortografia” este ramura gramaticii care studiază „forma scrisă” a unei limbi. Totuşi, în limbajul cotidian termenul ortografie este frecvent înlocuit de „punctuaţie”. Remarcaţi că, în scris, punctuaţia are un rol fundamental: indiferent de câtă gramatică se cunoaşte, este necesară punctuaţia pentru a se aplica, în practică, toate cunoştinţele gramaticale dobândite.

În acest sens, merită evidenţiat faptul că, în virtutea inerţiei, punctuaţia utilizată în mod curent în cultura română a rămas neschimbată de la Revoluţia Burgheză din 1848! Între timp însă Civilizaţia Umană a avansat până la Revoluţia Computerului, aşa că ar cam fi timpul potrivit să intrăm şi noi în rândul lumii . . .

Punctuaţia şi Stilul pe Ecran” [PSE] este o premieră absolută în istoria gramaticii române. Pentru prima dată, cartea prezintă, exemplifică, şi comentează (logic) toate regulile, normele, şi normativele de punctuaţie româneşti. În plus, PSE completează norma acolo unde ea lipseşte—din nefericire, exact „prin punctele esenţiale”—cu reguli şi norme utilizate curent în „practica internaţională”.
 

» ÎNAPOI SUS
 
SETUL COMPLET GRAMATICA ROMANA STRUCTURATA LOGIC
Frunza rosie




Setul complet Gramatica Română Structurată Logic: teorie plus exerciţii!
 
 
 
 
 

Trimiteţi sugestiile dumneavoastră spre editura Complement Control folosind noi@editcc.com
Pagină schimbată la data de: February 24, 2020
© SC Complement Control SRL. Toate drepturile sunt rezervate.
 

STEAGUL NOSTRU

 

Valid HTML 4.01!

Această pagină a fost verificată de W3C

 

Valid CSS!

Pagina stylesheets a fost verificată de W3C