NOTE GRAMATICALE:  SINTAXA PROPOZIŢIEI


DOMENIILE SINTAXEI
RAM 2
Unitatea de bază în orice limbă este cuvântul; suma tuturor cuvintelor ce aparţin unei limbi formează „lexicul”. Cuvintele pot lua forme structurale diferite, aşa că morfologia le studiază individual—cum a fost prezentat în lucrarea GRSL–M. Totuşi, cuvintele analizate individual, sau local, nu sunt suficiente pentru a se forma, în mod eficient, mesaje ample, dezvoltate, coerente; în consecinţă, cuvintele lexicului sunt grupate în două structuri logice complexe: propoziţia şi fraza.


SINTAXA PROPOZITIEIAnaliza gramaticală începe în sintaxă, ceea ce înseamnă că sintaxa (propoziţiei) defineşte gramatica însăşi. De fapt, nici nu se poate vorbi despre gramatică fără sintaxa propoziţiei. Spre deosebire de morfologie care este o analiză „a formei”, sintaxa propoziţiei studiază numai „funcţia/funcţionalitatea”. Din această cauză sintaxa propoziţiei este o analiză (matematică) abstractă în care elementele sintactice numesc numai funcţionalităţi (abstracte, interdependente).

Acest aspect trebuie evidenţiat: în sintaxa propoziţiei nu există elemente sintactice concrete; există numai funcţionalităţi (abstracte). În contrast, elementele morfologice au o formă concretă care este analizată fizic pentru modul de realizare (conform cu cerinţele înţelesului).
 


ELEMENTELE SI SUBELEMENTELE SINTACTICE






FRUNZA ROSIE







Fragment din GRSL-S: elementele şi subelementele sintactice.

 

MODELUL SINTACTIC RELATIONAL

Fragment din GRSL-S: modelul sintactic al subiectului.
 

FRUNZA ROSIE
Trebuie remarcat că propoziţia sintactică este identică cu propoziţia morfologică. Totuşi, pentru a exista, propoziţia sintactică solicită 2 condiţii (sintactice) fundamentale. Din această cauză, numai un subset restrâns de propoziţii morfologice se califică pentru statutul de „propoziţie sintactică”. Altfel spus, toate propoziţiile sunt morfologice [morfologia acceptă orice propoziţie/locuţiune/expresie]: dintre acestea însă, numai o parte pot fi considerate ca fiind propoziţii sintacticecare pot fi analizate dpdv sintactic/funcţional.


ACORDUL SUBIECTULUI COMPUS CU PREDICATUL













Fragment din GRSL-S: acordul subiectului compus cu predicatul.
 


Există numai cinci funcţionalităţi sintactice majore care trebuie raportate, pentru o posibilă corespondenţă, la cele zece elemente morfologice. Partea dificilă apare în morfologie, deoarece acolo acţionează un fenomen morfologic de excepţie numit „schimbarea categoriei gramaticale”.

Drept consecinţă, un element sintactic poate fi exprimat de mai multe elemente morfologice. În revers însă, un element sintactic numeşte o singură categorie morfologică, indiferent de natura, la origine, a elementului morfologic corespunzător. Pentru claritate în ceea ce priveşte acţiunea fenomenului morfologic „schimbarea categoriei gramaticale” este recomandată numai seria „Gramatica Română Structurată Logic”.

Acum, în ciuda faptului că există numai cinci funcţionalităţi (chiar foarte simple) sintactice majore, ele au fost interpretate greşit în gramatica modernă normată de când există cultura română! Funcţionalităţile sintactice sunt prezentate sumar în paragrafele următoare.

1. Subiectul—execută (în mod fizic) acţiunea/starea exprimată de predicat. Totuşi, subiectul poate fi „gramatical” sau „logic”, „simplu” sau „compus”. Identificarea corectă a subiectului în gramatica normată (în special în ceea ce priveşte „subiectul logic” şi/sau „subiectul compus”) prezită deficienţe (gramaticale) grave, inexplicabile.

FRUNZA ROSIE2. Predicatul—exprimă acţiunea/starea subiectului. Analiza sintactică (şi cea gramaticală) porneşte de la identificarea predicatului în structura propoziţiei; însă, predicatul poate fi „verbal”, „copulativ”, sau un „nume predicativ”. Din nefericire, gramatica normată a limbii române reuşeşte să greşească sistematic în identificarea predicatului, fapt ce duce la interpretări sintactice catastrofale—există instanţe în care predicatul este considerat chiar un circumstanţial!

3. Obiectul—suferă în mod direct/indirect acţiunea predicatului. Obiectul este numit „complement” în gramatica normată a limbii române, însă mai apare în mod accidental şi termenul corect de „obiect”. Numele greşit însă duce la nenumărate interpretări eronate privind funcţionalitatea obiectului. Trebuie remarcat că obiectul trebuie identificat corect ca fiind direct, indirect, sau prepoziţional. În plus funcţionalitatea de „subiect logic” este interpretată greşit ca fiind un mitic „complement de agent”! [Agentul cui? Ce fel de agent? Aşa ceva nu există în gramatica clasică universală!]

4. Circumstanţialul—explică numai circumstanţele fizice, de mediu, în care se desfăşoară acţiunea predicatului. În gramatica normată circumstanţialul este şi el numit „complement”, la fel ca obiectul, fapt ce duce la nenumărate interpretări greşite. Merită evidenţiat faptul că lingviştii români au reuşit să identifice 28 de categorii şi subcategorii de circumstanţiale [o premieră absolută în istoria gramaticii], fapt ce face ca gramatica normată a limbii române să fie, de fapt, o gramatică a circumstanţialelor! În plus, lingviştii români au mai reuşit să facă un circumstanţial şi din subiect, şi din obiect, şi din atribut, şi chiar din predicat! Aşa ceva  . . . !

5. Atributul—descrie elementul sintactic determinat (care poate fi numai un subiect, obiect, circumstanţial), şi devine parte componentă în elementul sintactic determinat. Exceptând atributul, elementele sintactice sunt raportate (în mod funcţional) la predicat—care este coloana vertebrală în orice propoziţie sintactică. Atributul este singurul element sintactic care nu se raportează la predicat. Confuzia majoră în gramatica normată a limbii române vine de la faptul că atributul este o parte componentă în elementul determinat, aşa că preia cazul sintactic al elementului determinat. Drept consecinţă, cazul morfologic de „genitiv” nu poate exista în sintaxă! La fel, nici cazul morfologic de „vocativ” nu are o funcţie/funcţionalitate sintactică corespunzătoare.

Din nou, pentru claritate în ceea ce priveşte sintaxa propoziţiei este recomandată numai seria „Gramatica Română Structurată Logic”.

» ÎNAPOI SUS
 
SETUL COMPLET GRAMATICA ROMANA STRUCTURATA LOGIC
Frunza rosie




Setul complet Gramatica Română Structurată Logic: teorie plus exerciţii!
 
 
 
 
 

Trimiteţi sugestiile dumneavoastră spre editura Complement Control folosind noi@editcc.com
Pagină schimbată la data de: September 14, 2018
© SC Complement Control SRL. Toate drepturile sunt rezervate.
 

STEAGUL NOSTRU

 

Valid HTML 4.01!

Această pagină a fost verificată de W3C
 

Valid CSS!

Pagina stylesheets a fost verificată de W3C